– denumirile/titulaturile istorice și oficiale pentru „Ansamblul Mânăstirea Sf. Nicolae-Sitaru (Balamuci);

– adresa administrativ teritorială și adresa poștală, uzitate de Mânăstirea Sf. Nicolae-Sitaru în relațiile instituționale cu terțe persoane fizice sau juridice;

1. Denumirile istorice și titulaturile oficiale:

Venind din cetatea de scaun a Țării Românești domnița Mușa (bunica ctitorului Papa Greceanu) s-a înecat în valurile învolburate ale râului Ialomița. Locuitorii, din respect față de domniță au închinat locul ca fiind „valea unde s-a înecat Mușa”. Cu timpul, expresia a devenit mult mai sumară și anume: „valeaMușii”. Conversia lingvistică, suferită de limba română după Cuza (trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin), a produs o alterare fonetică menită să transforme pronunția lui „V” (scris „B”) în „B” și „Ș” (scris „C” cu sedilă jos) în „C”. Astfel, această alterare a condus la pronunția expresiei „valea Mușii” în „Balamuci” sau, mai simplu, prin elidarea literei „e” (pentru lejeritatea pronunției) s-a format termenul „Balamuci”.

Cuvântul nou născut crează amuzament pentru neștiutori, conducând subliminal la pejorativul „balamuc”. Din acest motiv, dar și datorită reorganizări codurilor poștale, Mânăstirea Sf. Nicolae prin adresa 019/03-03-2011 a solicitat schimbarea sigiliilor și a titulaturii oficiale. Prin temeiul 2201/2011, Arhiepiscopia Bucureștilor dă curs favorabil și aprobă solicitarea Mânăstirii Sf. Nicolae-Sitaru.

Termenul „sitaru” de unde și denumirea localității aflate în proximitatea mânăstirii, are la bază o ipoteză istorică menționată în lucrările monografice. Mai exact, acest termen și-ar lua obârșia de la un posibil frate de mânăstire care se îndeletnicea cu apicultura. Pe filiera limbii vechi, apicultorii erau numiți „sitari”, sau „stupari”. O a doua ipoteză, dar nu la fel de credibilă, indică tot un frate de mânăstire care ar fi fost confecționer de site pentru cernut mălai, făină etc. Însă, termenul de „sită” este catalogat a fi un termen tehnic, chiar neologism și în mod categoric, acesta a intrat mult mai târziu în lexicul limbii române. Ținând cont de vechimea termenului atribuit localității, concluzionăm că prima ipoteză este mult mai justă.

Alte denumiri:

a) „mânăstirea lui popa Gheorghe” – apelativ atribuit de localnici și folosit în vorbirea curentă. Expresia pleacă de la preotul Gheorghe care a trăit între ruinele Mânăstirii Sitaru între 1910 și 1915. A întreprins lucrări de refacere, sumare (din lipsa disponibilităților financiare), însă și-a câștigat respectul oamenilor pentru grija părintescă pe care o manifesta față de toți păstoriții săi;

b) „mânăstirea din luncă” – după anul 1760 se înregistrează secarea celui de al doilea braț al Ialomiței care înconjura chinovia Sf. Nicolae. Aici s-a dezvoltat o frumoasă luncă, locul rămânând relativ mlăștinos;

c) „mânăstirea dintre ape” – expresie atribuită de vestitul monograf, diaconul Paul de Alep, însoțitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei. În 1656, aceștia au vizitat mânăstirea, accesul nefiind posibil decât cu barca. Așezîmântul monastic de la Sitaru era înconjurat de cel de al doilea braț al Ialomiței, iar primăvara, când se topeau zăpezile, zona devenea inundabilă, fapt ce la determinat pe diaconul Paul de Alep să o considere aflată între ape;

d) „mânăstirea Sf. Nicolae Noul Neamț-Balamuci” – titulatura a fost dată de părinții basarabeni strămutați la această chinovie în anul 1944. Mai exact, 24 de călugări refugiați de la Mânăstirea Noul Neamț, Chițcani, actuala Transnistrie, au cerut oblăduiere Patriarhului Nicodim. Câteva luni au fost cazați la Căldărușani și ulterior, transferați la Sitaru. Din respect față de mânăstirea pe care au fost nevoiți să o părăsească, s-a aprobat ca titulatura mânăstirii Sf. Nicolae să încorporeze și expresia „Noul Neamț”.

Așadar, în decursul existenței sale seculare, chinovia Sf. Nicolae de la Sitaru a cunoscut mai multe titulaturi oficiale, acceptate unanim atât de simplii închinători, cât și de instituțiile eclesiastice sau statale.

În prezent, pe lista monumentelor istorice aceasta este denumită „Ansamblul Mânăstirii Balamuci”, care cuprinde Biserica Sf. Nicolae și zidul de incintă. Spre exemplu, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov o înregistrează sub ambele titulaturi: Mânăstirea Sitaru și Mânăstirea Balamuci. Aceiași practică o regasim și la alte instituții, însă, facem precizarea clară că îndiferent de forma de adresare, mânăstirea rămâne aceiași.

Pentru a elimina posibile erori, prin prezenta comunicăm următoarele:

„Ansamblul Mânăstirea Sf. Nicolae-Sitaru (Balamuci)” este cunoscut și sub următoarele denumiri: „Mânăstirea Sf. Nicolae-Sitaru”; „Mânăstirea Sf. Nicolae-Balamuci”; „Mânăstirea Sitaru” sau „Mânăstirea Balamuci”, fiind identificat prin cod fiscal: 4531331 și cod LMI: IF-II-a-A-15263.

2. În ceea ce privesc adresele administrativ teritorială și poștală precizăm:

Ansambul Mânăstirea Sf. Nicolae-Siatru (Balamuci) în funcție de organizările administrativ teritoriale s-a aflat pe raza mai multor localități. În trecut, era înscrisă pe raza comunei Micșuneștii Mari, ulterior a intrat în componența localității Fierbinți, satul Greci. La o altă reorganizare teritorială a fost înscrisă pe raza comunei Greci (actuala localitae Grădiștea, județul Ilfov).

După anul 1990 a fost plasată pe raza localității Grădiștea, județul Ilfov, ultima oraganizare administrativ teritorială hotărând că aceasta intră în limita de vest a comunei Nuci, sat Balta Neagră, județul Ilfov. Astfel, Certificatul Fiscal înscrie localitatea Grădiștea (emis în 1993), iar Titlurile de Proprietate notează ca adresă comuna Nuci (emise după anii 2000).

Situația continuă și în privința altor acte administrative, acest proces neputând a fi controlat sau stopat. Totuși trebuie să luăm în considerare faptul că adresa poștală a mânăstirii, rămâne pe localitatea Grădiștea, iar accesul rutier nu este posibil decât prin satul Sitaru, aflat în componența administrativ teritorială a comunei Grădiștea.

Din această cauză, matca de antet, dar și impresiunile de sigiliu au trecute adresa poștală, corespondența juridică dintre mânăstire și terți neputând fi făcută decât prin Ghișeul Poștal Grădiștea, față de care suntem arondați. Ca exemplu, deși adresa de domiciliu a viețuitorilor prevede comuna Nuci, sat Balta Neagră, str, Frasinului, nr. 25, jud. Ilfov, totuși în cazul pensionarilor a trebuit să facem intervenții oficiale ca drepturile banești ale acestora să fie direcționate prin Ghișeul Poștal Grădiștea. Asemănător am procedat și în cazul medicului de familie, acesta având domeniu de activitate înregistrat pe raza localității Grădiștea.

Ca o ultimă explicație, aducem la cunoștință faptul că localitatea Sitaru se află în imediata vecinătate (drum asfaltat -1,5 km). Din păcate, accesul către comuna Nuci se face printr-un ocol de peste 10 km tranzitând localitățile Fierbinți și Micșunești.

Având în vedere expunerea de motive mai sus prezentată, comunicăm:

„Ansamblul Mânăstirea Sf. Nicolae-Sitaru (Balamuci)”, sau „Mânăstirea Sf. Nicolae-Sitaru” (conform antet și sigiliu) se află pe raza administrativ teritorială a comunei Nuci, sat Balta Neagră, județul Ilfov, dar din motive de infrastructură rutieră și nu numai – pentru corespondența oficială, pentru acces și alte necesități juridice, sau administeative – este folosită și menționată, practic, dar și în înscrisurile oficiale adresa poștală: „comuna Grădiștea, sat Sitaru, județulIlfov”.

3. Suport juridic:

a) Documentul nr. 8158/1991, emis de Arhiepiscopia Bucureștilor și înregistrat la Secretariatul de Stat pentru Culte cu nr. 7826/5-11-1991, prevede transfomarea „Schitului Sitaru”, aflat sub oblăduirea Mânăstirii Căldărușani, în mânăstire cu personalitate juridică de-sine-stătătoare, având schemă de funcții și personal, proprii, precum și titulatura: „Mânăstirea Sf. Nicolae-Balamuci”;

b) Decizia Patriarhală nr. 7/2009 prin art. 1, 2 și 5, în exprimarea oficială menționează: „Mânăstirea Sf. Nicolae-Sitaru”. Totodată, art. 3, alin. 12, 13 și art. 4 prevăd organele (consiliile) de conducere locală. Consiliul Duhovnicesc (art. 46, 47, conf. Reg.) și Consiliul Economic (art. 48-54, conf. Reg.) își desfășoară activitatea în baza Regulamentului pentru organizarea vieții monahale și funcționarea administrativă și disciplinară a mânăstirilor, și statutar, în conformitate cu Statutul pentru oraganizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române;

c) În baza temeiului 2201/2011, emis de Arhiepiscopia Bucureștilor, Consiliul Economic al Mânăstirii Sf. Nicolae-Sitaru, prin Hotărârea nr. 054/20-05-2011, aprobă folosirea noilor sigilii (ștampilă rotundă și antet) cu următoarele date:

– titulatura instituției superioare: „Arhiepiscopia Bucureștilor”;

– titulatura instituției în cauză: „Mânăstirea Sf. Nicolae-Sitaru;

– impresiune heraldică centrală: biserică cu turlă centrală pe naos și două turle laterale, tip turn, la intrare;

– adresa înscrisă: cod 077111, com. Grădiștea, jud. Ilfov.

Cele de mai sus s-au prezentat pentru conformitate și autenticitate, spre nevoie, terților (autorități publice locale, centrale sau de stat, instituții de drept public privat sau de stat, diverse persoane fizice sau juridice etc).