Pictura din 1753 este deosebit de bine păstrată, exceptând câteva locuri unde a fost refăcută. Programul iconografic al Bisericii se încadrează în linii mari în normele picturii bizantine, dar prezintă şi unele originalităţi (comparativ cu planurile iconografice clasice descrise de E. Branişte în lucrarea ,,Liturghia generală” şi de Dionisie din Furna în ,,Erminia picturii bizantine”) care fac din Biserica ,,Sfântul Nicolae Balamuci” un unicat.

Pe bolta turlei de pe naos este zugrăvit Iisus Hristos Pantocrator, înconjurat de puterile îngereşti. Pe tamburul turlei urmează Proorocii: Moise, Isaia, Ieremia, David, Daniil, Ilie, Iezechel şi Amos. Sub ei sunt reprezentaţi Sfinţii Apostoli Petru, Pavel, Andrei, Filip, Simion Zelotul, Toma, Iacov şi Vartolomeu. Picturile menţionate mai sus sunt noi, fiind executate după refacerea turlei.

La baza turlei se păstrează din vechea pictură 16 medalioane mici cu chipuri de ierarhi şi sub ele reprezentarea Liturghiei îngereşti. Pe pandantivi sunt zugrăviţi cei patru evanghelişti: Matei, Marcu, Luca şi Ioan. Arcurile bolţilor de la baza turlei sunt împodibite cu medalioane cu chipuri de Sfinţi Mucenici – pe feţe, şi de Apostoli din cei saptezeci – pe contradosuri.

Pe bolta Altarului sunt zugrăviţi Iisus Hristos – Emanuel, Dumnezeu ,,cel vechi de zile” şi un porumbel care pare să se coboare asupra chipurilor Maicii Domnului din registrul următor.

In extremitatea estică a Altarului, în registrul următor, este zugrăvită Maica Domnului pe tron, cu Pruncul Iisus în braţe, înconurată de Sfinţii Arhangheli şi de ,,Arborele lui Iesei” reprezentat în şase medalioane. La acelaşi nivel, în partea de nord sunt zugrăvite două scene reprezentând pe ,,Iisus Hristos în casa lui Simon” (fariseul) şi ,,Naşterea Maicii Domnului”, iar în partea de sud ,,Intrarea Maicii Domnului în Templu” şi ,,Vindecarea orbului”.

Sub ele se găseşte un alt registru în care sunt reprezentate următoarele scene: ,,Vindecarea celor doi îndrăciţi”, ,,Sfinţii Ioachim şi Ana aducând daruri la Templu”, ,,Sfinţii Ioachim şi Ana rugându-se (separat)”, ,,Sfinţii Ioachim şi Ana din nou împreună, acasă”. Urmează fereastra de sus, de la extremitatea estică a Altarului, în intrândul căreia sunt zugrăvite doi ierarhi nenominalizaţi. După aceasta se găsesc următoarele scene: ,,Sfinţii Ioachim şi Ana aducând jertfă de mulţumire”, ,,Sfinţii Ioachim şi Ana cu Maica Domnului la Templu”, ,,Cortul Mărturiei”, ,,Vindecarea slăbănogului din Capernaum”.

Impresionează numărul mare de icoane din viaţa Sfinţilor Ioachim şi Ana. Sub aceste scene se află o bandă cu 15 medalioane cu chipuri de sfinţi Ierarhi încadrate de motive ornamentale vegetale.

Sub această bandă urmează un registru în care sunt zugrăviţi în care sunt zugrăviţi Sfinţii Liturghisitori: Sfântul Arhidiacon Roman, Sf. Ierarh Spiridon, Sf. Iacov, Sf. Ierarh Grigorie Teologul, Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur. Urmează fereastra de jos a Altarului, deasupra căreia este pictat Iisus Hristos, în chipul unui prunc, spre care se înclină Sfinţii Liturghisitori. Registrul continuă cu Sf. Ierarh Vasile cel Mare, Sfântul Ierarh Atanasie cel Mare, Sf. Ierarh Chiril, Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfântul Arhidiacon Ştefan.

La proscomidiar, în partea de vest şi de nord este zugrăvită viziunea Sfântului Petru al Alexandriei, iar în partea de est este zugrăvit Mântuitorul pe cruce. Tot aici se găseşte şi inscripţia care precizează numele pictorilor. La diaconicon, sunt zugrăviţi doi ierarhi nenominalizaţi. La intrarea în Altar, în afara catapetesmei, sunt zugrăviţ Sfinţii Părinţi Ioachim (la sud) şi Ana (la nord). In absida laterală sudică, în concă este zugrpvită ,,Înălţarea Domnului”.

Sub această scenă se află un registru pictural în care este zugrăvită Maica Domnului din scena ,,Bunei Vestiri”, o scenă deosebit de reuşită reprezentând ,,Nunta din Cana Galileii”. Urmează fereastra superioară a absidei, în intrândul căreia sunt zugrăviţi Sfinţii Mucenici Gorgonie şi Mamant, după care se află scena vindecării slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda şi o reprezentare a Pildei vameşului şi fariseului. Sub acest registru, banda de medalioane cu chipuri de ierarhi din Altar continuă aici nu medalioanele cu chipuri de sfinţi mucenici, încadrate de aceleaşi motive ornamentale vegetale.

In registrul inferior este reprezentat grupul ,,Deisis”; urmează fereastra de jos în intrânul căreia sunt reprezentate Sfinţii Doctori-fără-de-arginţi Cosma şi Damian, iar după fereastră sunt pictaţi Sfinţii Mucenici Gheorghe, Procopie şi Teodor Tiron.

In absida laterală nordică, în concă se află trei reprezentări diferite ale ,,Invierii Domnului”. In registrul de dedesubt se află scena uscării smochinului neroditor, apoi Iisus – copil învăţând în templu; urmează fereastra superioară în intrândul căreia sunt două chipuri de mucenici anonimi, iar după fereastră găsim scena ,,Învierii lui Lazăr” şi apoi pe Sfântul Arhanghel Gavriil care completează scena ,,Bunei Vestiri”, cealaltă jumătate a acestei scene aflându-se în absida laterală sudică.

Sub acest registru găsim aceeaşi bandă cu medalioane cu reprezentări de Sfinţi Mucenici. In registrul inferior sunt reprezentaţi Sfinţii Mucenici Nichita, Mercurie, Artenie (la vest de fereastră), apoi Sfinţii Teodor Stratilat, Nestor şi Dimitrie (la est de fereastră). În intrândul ferestrei sunt zugrăviţi Sfintii Doctori-fără-de-arginţi Chir şi Ioan.

Observăm că, în absidele laterale, alegerea temelor legate de viaţa Mântuitorului prezintă unele originalităţi: lipsesc scenele obişnuite legate de ,,Nasterea” şi ,,Botezul Domnului” sau de ,,Intrarea în Ierusalim”, în schimb găsim unele scene mai rar reprezentate cum ar fi cea cu vamesul şi fariseul, cea cu smochinul neroditor, sau cea cu Iisus – copil învăţând în Templu.

In partea de vest a naosului, pe boltă, sunt pictaţi ,,Drepţii Melchisedec şi Samsom”. Urmează două registre dedicate ,,Patimilor Domnului”. In partea de sud găsim aici reprezentate ,, Cina cea de Taină”, ,,Iisus Hristos rugându-Se în Grădina Ghetsimani”, două scene reprezentând prinderea lui Hristos în Grădina Ghetsimani şi ducerea Sa, legat, la judecată, iar sub aceste scene aflăm reprezentată artistic încununarea lui Hristos cu cununa de spini, spânzurarea lui Iuda şi aducerea capului Sfântului Ioan Botezătorul la Irod.

In partea de nord sunt scene reprezentânu-l pe Iisus Hristos în faţa Sinedriului, în faţa lui Irod şi apoi ducându-Şi crucea. Sub acestea găsim scena tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, după aceasta – pe Iisus Hristos biciuit de ostaşi şi apoi îmbrăcat cu mantie şi cu trestia în mănă.

Sub aceste scene, continuă banda medalioanelor cu chipuri de martiri, mai sus amintite. Pe peretele sudic, sub această bandă, se află pictaţi Sfântul Arhanghel Mihail, Sfântul Alipie Stâlpnicul, Sfinţii Talaleu şi Serghie (în interiorul ferestrei) şi apoi Sfântul Mucenic Lup.

Pe peretele nordic sunt zugrăviţi Sfântul Arhanghel Gavriil, Sfântul Daniil Stâlpnicul, Sfinţii Fotie şi Ava (în intrândul ferestrei), apoi Sfântul Mucenic Platon. Pe timpanul vestic al naosului este zugrăvită o scenă amplă reprezentând Răstignirea Domnului, iar sub ea, trei scene mai mici reprezentând ,,Adormirea Maicii Domnului”.

In pronaos, pe boltă, este pictată Maica Domnului ,,Platytera” înconjurată de puterile îngereşti, iar pe pandantivi sunt pictaţi Sfinţii Melozi: Ioan, Cosma, Iosif şi Teofan. Pe arcele bolţilor sunt zugrăvite medalioane cu chipuri de Sfinte cuvioase.

Pe semibolţile laterale şi pe timpane se găsesc 12 scene care ilustrează ,,Imnul Acatist al Maicii Domnului”, iar în intrândurile ferestrelor din registrul superior se găsesc chipuri de cuvioşi. Sub acestea, la acelaşi nivel cu banda cu chipuri de Mucenici, din naos, se găseşte o bandă cu medalioane cu chipuri de cuvioşi, încadrate de aceleaşi motive decorative vegetale.

In registrul inferior, în partea sudică se află zugrăviţi Sfinţii Sava, Eftimie şi Efrem Sirul, apoi Sfintele Ecaterina şi Paraschiva în intrândul ferestrei, după care urmează Sfinţii Gherasim şi Onufrie.

In partea de nord, găsim chipurile Sfinţilor Macarie şi Arsenie, apoi ale Sfintelor Marina şi Varvara în intrândul ferestrei, după care urmează Sfinţii Constantin şi Elena şi Sfântul Antonie cel Mare. Pe peretele vestic al pronaosului găsim, la sub de intrarea în Biserică, tabloul votiv în care sunt reprezentaţi ctitorii Papa şi Elina Greceanu precum şi pe egumenul Antim, care a restaurat Biserica în 1752. Pe acelaşi perete, la nord de intrare, sunt pictaţi voievozii Constantin Mihail Cehan şi Grigorie Ghica.

In intrândul uşii sunt pictate sufletele drepţilor (sus), pomul Raiului (spre sud) şi Proorocul Iona înghiţit de fiară (spre nord). In pridvor, pe boltă, este pictat Sfântul Ioan Botezătorul, înconjurat de profeţii: Moise, Aaron, David, Ilie, Daniel, Miheia şi Solomon (şi aici pictura este nouă, întrucât cea veche s-a pierdut).

Pe pandantivi sunt zugrăviţi îngeri, iar pe semibolţile şi timpanele laterale se găsesc şase scene reprezentând sinoade ecumenice (parţial refăcute). Sub acestea, pe peretele de răsărit se păstrează din vechea pictură o scenă amplă înfăţişând ,,Judecata de Apoi”.

Pe ceilalţi pereţi, în spaţiul de deasupra coloanelor, se găsesc scene care ilustrează Facerea, iar în continuarea lor, se trece brusc la Martiriul Sfântului Matei şi cel al Sfântului Toma.

In exterior, cu excepţia icoanei Sfântului Nicolae de deasupra intrării în pridvor, nu găsim decât motive picturale decorative, dar care dau Bisericii un aspect deosebit de plăcut. Acest stil de pictură exterioară se găseşte şi la alte Biserici muntene din secolului al XVIII-lea, cum ar fi: Biserica ,,Stavropoleos”, Biserica „Sfântului Elefterie” (vechi) sau Biserica „Batişte”.

Catapeteasma este sculptată în lemn de tei şi este parţial acoperită cu foiţă de aur, parţial pictată, ceea ce constituie o originalitate. Exceptând icoanele împărăteşti care sunt pictate recent, restul catapetesmei datează din secolul al secolului al XVIII-lea.

In icoanele împărăteşti sunt zugrăviti Mântuitorul şi Sfântul Nicolae, în partea dreptă, iar în stânga Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul. Icoanele sunt despărţite de coloane sculptate în lemn. Pe uşile diaconeşti sunt pictaţi Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavriil.

Icoanele de pe uşile împărăteşti sunt împărţite în două registre: sus se află scena ,,Bunei Vestiri” flancată de icoanele împăraţilor David şi Solomon, iar jos sunt patru icoane ale Sfinţilor Ierarhi: Ioan, Vasile, Grigorie şi Nicolae. Deasupra icoanelor împărăteşti este un registru decorativ cu motive florale, iar deasupra acestuia găsim ,,Arborele lui Iesei” pictat direct pe lemnul catapetesmei.

Deasupra lui găsim un registru cu icoane mobile reprezetând praznice împărăteşti ,,Naşterea Maicii Domnului”, ,,Intrarea Maicii Domnului în Templu”, ,,Buna Vestire”, ,,Naşterea Domnului”, ,,Întâmpinarea Domnului”, ,,Botezul Domnului”, ,,Sfânta Treime”, ,,Schimbarea la faţă”, ,,Intrarea în Ierusalim”, ,,Învierea”, ,,Toma pipăind costa Mântuitorului” şi ,,Înălţarea Domnului”. Si aceste icoane sunt separate de coloane sculptate.

Deasupra acestor icoane găsim un registru decorativ cu heruvimi şi motive vegetale, iar deasupra acestuia un nou registru de icoane mobile separate de coloane sculptate reprezentându-i pe Sfinţii Apostoli: Ioan, Toma, Luca, Marcu, Pavel, apoi icoana din mijloc care înfăţişează grupul ,,Deisis”, după care urmează Sfinţii Apostoli: Petru, Vartolomeu, Simon Zelotul, Matei şi Iacov, fratele lui Ioan.

Observăm şi aici o originalitate: între apostoli figurează Sfinţii Luca şi Marcu, în schimb lipsesc Sfinţii: Andrei, Iacov a lui Alfeu, Iuda lui Iacov (nu Iscariotenul) şi Filip.

Deasupra lor găsim un nou registru decorativ cu heruvimi şi motive vegetale, iar deasupra acestora se află o serie de medalioane cu chipuri de prooroci pictate direct pe lemul catapetesmei ca şi ,,Arborele lui Iesei”.

Urmează apoi alte motive decorative deasupra cărora se înalţă o cruce de dimensiuni neobişnuit de mari, pe care este pictat Mântuitorul Răstignit, flancată de icoanele: ,,Maica Domnului” şi ,,Sfântul Ioan Teologul”.

Constatăm, deci, că deşi este redusă ca dimensiuni această biserică reprezintă un program iconografic complex şi nu lipsit de originalităţi care o individualizesază.

Din punct de vedere stilistic întregul ansamblu al Bisericii Sfântul Nicolae Balamuci se prezintă unitar chiar şi picturile noi fiind executate în acelaşi stil neobizantin (cu uşoare influenţe ale barocului occidental) ca şi cele din 1753.

Măiestria execuţiei a atras atenţia specialiştilor, care au apreciat-o ca fiind la nivelul artistic al celei de la Mănăstirea Voroneţ (asemenea aprecieri au fost exprimate verbal de pictorii restauratori, iar în scris au fost consemnate de M. Vlatie în lucrarea ,,Drumul spre mănăstire”).

In pronaosul bisericii, în partea stângă se găseşte mormântul lui Fota Greceanu, amintit anterior, iar în partea stângă se află o raclă din lemn care conţine: o aşchie din lemnul Sfintei Cruci a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, precum şi părticele de Sfinte Moaşte de la următorii sfinţi: Sf. Antipa de la Calapodeşti, Sf. Siluan Atonitul, Sf. Pantelimon, Sf. Apostol Andrei, Sf. Ambrozie de la Optina, Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Sf. Iov de la Poceaev, Sf. Serghie din Radoej.

Mobilierul este de dată recentă dar este sculptat în stil tradiţional, încadrându-se armonios în ansamblu bisericii. Pe Sfânta Masă din Sfântul Altar se găseşte o Evanghelie din anul 1983, purtând semnăturile Patiarhilor Teoctist şi Partenie al Alexandriei, precum şi ale altor patru episcopi.

Aşa cum se prezintă astăzi putem afirma cu convingere că Sfânta străveche Biserică a Mănăstirii Sfântul Nicolae Balamuci este o adevărată bijuterie a artei româneşti făcâd parte din patrimoniul cultural, naţional şi universal.