Ne-a învrednicit Milostivul Dumnezeu sa ajungem în două localități, unde istoria și-a așezat amprenta peste veacuri, amintind, parca, de timpuri de mult apuse, dar neuitate, încă!

La Balta Doamnei și Lacul Turcului din județul Prahova, timpul de azi se zbate în a birui citadinul unei alte lumi, pierdut în negura multor faceri și transformări.
Nu m-am aplecat spre cercetarea toponimica a zonei, însa balta și doamna care dau naștere localității de azi, își va fi avut rolul lor…și, de…nici lacul turcului nu s-a lăsat mai prejos, intiparind peste veacuri, curiozități ale locurilor si povesti cu iz de legendă…

Obiceiul caselor sau al meșteșugurilor din alte vremuri, s-a pierdut…pe ici, colo, întâlnim câte o casa veche sau un meșter priceput… Deunazi, m-am bucurat sa întâlnesc un domn, trecut de vreo 6 decade ale vieții, strungar iscusit…il priveam, iar mintea îmi strafulgera la vechii ferari, mult cinstiti și prețuiți în vremuri de odinioară.

Între timp, cele două localități au păstrat, prin mâna sătenilor, meșteșugul agriculturii… Aproape fiecare casa are solare, iar cultura leguminoaselor devine activitate de bază, moștenită din bătrâni și transmisa tinerelor vlăstare.
Parintele Răzvan Visenescu de la Parohia, Lacul Turcului și părintele Arsene Silviu Georgian de la Parohia, Balta Doamnei, ne-au fost gazde primitoare.

Dânșii, cu părintească grijă, la biserica parohială sau la domiciliu, ne-au prezentat pe cei încercați, cărora le-am oferit darurile din partea dumneavoastră.

Am întâlnit cazuri diferite…familii numeroase, părinți abandonați, bătrâni singuri și un tânăr de 35 de ani care zace la pat, răpus de cancer…și cugetam întru neputintele mele…mari și anevoioase sunt încercările și greutățile multora dintre noi…si cât de binecuvântați suntem întru puterile trupești și întru împlinirile sufletești, pe care Domnul ni le-a dat din plin…și de n-ar carti omul, fericit ar fi!

Și cum Domnul nu doarme, câțiva oameni mai înstăriți, văzând misiunea noastră, ne-au răsplătit cu daruri frumoase: roșii, ardei, vinete și castraveți…numai bune pentru bucătăria mănăstirii, dar și pentru cei cărora le-am împărțit cu drag… Așadar, binecuvântată este zicerea ca “dar din dar se face Rai!”

La sfârșitul unei zile toride, am vizitat lucrările de reconstrucție de la biserica din Balta Doamnei, rugandu-ne în adâncul inimilor noastre, ca părintele sa primească mila, har și ajutor financiar pentru a duce la bun sfârșit, tot ceea ce a început.

Va mulțumim tuturor pentru ajutor, donații și implicare în misiunea noastră!
Mulțumesc voluntarilor… Mihaela, Bogdan, Melania, Andreea, George, Lenuța, Mariana Gabriela și colegele…pentru toată munca și osteneala (cumpărături, pregătiri pachete, sortare și pregătiri pachete haine, deplasări și campanie în localități, promovare media, secretariat)!

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!